Izolaţia economiseşte energie / rolul izolaţiei
Energia pe care o putem păstra permanent şi cea mai accesibilă economic, este energia pe care nu o consumăm. Această afirmaţie este demonstrată de câteva surse de încredere:McKinsey/Vattenfall au demonstrat prin harta lor climaterică că izolaţia poate economisi anual 1,6 gigatone de CO2, fapt ce corespunde tuturor emisiilor de CO2 din Rusia. Nu cu cheltuieli nete, dar cu un profit economic mediu de 130,- euro pe tonă.
Studiul McKinsey/Vattenfall susţine că o izolaţie mai bună a clădirilor este modul cel mai rentabil prin care se reduc emisiile de CO2; este vorba de rezultatele cele mai uşor accesibile în lupta cu schimbările climei.
Primul pas prin care o clădire poate să protejeze mediul ambiant este reducerea pierderilor ei energetice. Aceasta se realizează printr-o izolaţie foarte bună a clădirii, prin etanşarea construcţiei şi instalarea unei aerisiri forţate care să asigure o climat interior favorabil.
Încălzire şi aer condiţionat
Termozolaţia asigură eficienţa energetică în fiecare parte a anvelopei clădirii, inclusiv a pardoselii la parter, mansardei, a pereţilor şi faţadelor. Termoizolaţia este utilizată şi pentru conducte şi instalaţii pentru reducerea pierderilor energetice la instalaţiile tehnice ale clădirii, la centralele electrice, pe nave, la utilajele de extracţie, etc. Termoizolaţia funcţionează atât pentru zone cu temperaturi scăzute cât şi pentru zone cu temperaturi înalte. În zonele cu temperaturi scăzute, termoizolaţia reţine căldura în clădire şi reduce consumul de energie la încălzire, în timp ce în zonele cu temperaturi ridicate, aceleaşi sisteme izolante împiedică pătrunderea căldurii în clădire şi reduc necesitatea utilizării instalaţiei de aer condiţionat.
Studiul lui McKinsey şi Vattenfall preconizează că până în anul 2030 utilizarea aerului condiţionat se va tripla, îndeosebi în America de Nord, China şi în alte state în curs de dezvoltare.
În zilele însorite, temperatura acoperişului care atinge chiar 70 °C nu constituie o excepţie. Fără o termoizolaţie adecvată această căldură infernală poate pătrunde în clădire şi să o transforme într-o saună în care oamenii vor avea dificultăţi să trăiască şi să lucreze. De exemplu, consumul anual de energie în clădirile tipice de birouri din Malaezia şi zona asiatică este de 200-300 kWh/m2, ceea ce este cu mult mai mult faţă de Europa de Nord care este mult mai rece.
Fără o termoizolaţie adecvată, această căldură infernală poate să pătrundă în clădire şi să o transforme într-o saună
Clădirile prost izolate reprezintă o necesitate majoră de utilizare a instalaţiilor de aer condiţionat
Italia şi Spania fac parte din consumatorii importanţi de energie.
Fotografiile arată pierderile de energie. Zona cu roşu reprezintă porţiunile clădirii cele mai slab izolate.
Sursa: Eurima, Importanţa critică a izolării clădirilor pentru mediul ambiant, Brussel, 2002.
Profit economic
Frumuseţea eficienţei energetice a clădirilor constă nu numai în reducerea emisiilor de CO2, dar şi în economiile financiare rezultate din economisirea energiei. Numărul mereu crescând de rapoarte (elaborate de ex. de ECOFYS, Stern, McKinsey, CEPS şi Panoul Mondial ONU referitor la schimbările climatice) prezintă faptul că o eficienţe energetică mai bună a clădirilor, îndeosebi în forma izolaţiei, reprezintă una din măsurile cele mai economice, dacă nu chiar cea mai economică măsură, în reducerea emisiilor de CO2, aceasta în comparaţie cu cheltuielile alocate.
De exemplu, în Panoul Mondial ONU referitor la schimbările climatice se specifică: „Posibilităţile utilizării eficiente a energiei în clădirile noi şi cele existente pot reduce în mare măsură emisiile de CO2 şi pot crea un profit economic net.“ 
Eficienţa energetică a clădirilor reprezintă una din măsurile cele mai economice, dacă nu chiar cea mai economică măsură
